pâlnie

română

Etimologie

Origine incertă. Poate din slavă plunije.

Pronunție

  • AFI: /ˈpɨl.ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
pâlnie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pâlnie pâlnii
Articulat pâlnia pâlniile
Genitiv-Dativ pâlniei pâlniilor
Vocativ ' '
  1. obiect de forma unui con gol și prelungit printr-un tub îngust, care servește la turnarea lichidelor în vase cu gura strâmtă.
  2. instrument acustic de formă conică, care servește la amplificarea sunetelor emise sau recepționate.
  3. dispozitiv de formă conică din componența unui sistem tehnic, cu ajutorul căruia se evacuează sau se încarcă un material.
  4. depresiune de teren de formă conică; văgăună.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.