poponeț

română

Variante

Etimologie

Etimologie necunoscută. Poate în legătură cu popândeț și pop.

Pronunție

  • AFI: /po.poˈneʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
poponeț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poponeț poponeți
Articulat poponețul poponeții
Genitiv-Dativ poponețului poponeților
Vocativ poponețule poponeților
  1. (zool., reg.) șoarece-de-câmp; șoarece-de-pădure.
  2. sperietoare de păsări; momâie, popândău, popândeț.

Sinonime

Expresii

  • (adverbial) A sta (sau a rămâne etc.) poponeț = a sta (sau a rămâne) în picioare, țeapăn, nemișcat; a sta izolat de alții
  • A veni poponeț = a veni, a apărea pe neașteptate; a da buzna (peste cineva)
  • A sări poponeț = a sări dintr-o dată (cu vorba), a sări tam-nisam

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Etimologie necunoscută. Probabil în legătură cu pop.

Substantiv


Declinarea substantivului
poponeț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poponeț poponețe
Articulat poponețul poponețele
Genitiv-Dativ poponețului poponețelor
Vocativ poponețule poponețelor
  1. (reg.) feștilă sau fitil de opaiț; (p.gener.) opaiț.
  2. sfeșnic.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Din popou.

Substantiv


Declinarea substantivului
poponeț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poponeț poponețe
Articulat poponețul poponețele
Genitiv-Dativ poponețului poponețelor
Vocativ poponețule poponețelor
  1. (fam.) șezut, dos (de copil).

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Probabil din pop.

Confer și sârbocroată poponac, ucraineană опонeц (oponeț).

Substantiv


Declinarea substantivului
poponeț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poponeț poponeți
Articulat poponețul poponeții
Genitiv-Dativ poponețului poponeților
Vocativ poponețule poponeților
  1. (bot.; pop.) (Convolvulus arvensis) volbură.

Sinonime

Vezi și

  • convolvulus


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.