sfeșnic

română

Etimologie

DIn slavă sveštinikŭ.

Pronunție

  • AFI: /ˈsfeʃ.nik/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfeșnic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfeșnic sfeșnice
Articulat sfeșnicul sfeșnicele
Genitiv-Dativ sfeșnicului sfeșnicelor
Vocativ sfeșnicule sfeșnicelor
  1. (reg.) suport special pentru lumânări, cu unul sau cu mai multe brațe.

Sinonime

  • (rar) feșnicar

Cuvinte apropiate


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.