furtună
| Vezi și : furtuna, furtunã |
română
Etimologie
Din neogreacă φουρτούνα. O etimologie alternativă este posibilă; latină fortūna.
Pronunție
- AFI: /furˈtu.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului furtună | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | furtună | furtuni |
| Articulat | furtuna | furtunile |
| Genitiv-Dativ | furtunii | furtunilor |
| Vocativ | furtuno | furtunilor |
- vânt puternic însoțit de ploaie, grindină și descărcări electrice.
- Afară s-a dezlănțuit furtuna.
- (fig.) zbucium, tulburare sufletească.
- (fig.) revoltă, răscoală.
Sinonime
Cuvinte derivate
- furtuna
- furtunat
- furtunatic
- furtunos
Cuvinte compuse
Expresii
- Furtună de... = mulțime (mare) de...
Traduceri
vânt puternic însoțit de ploaie
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.