răscoală
română
Etimologie
Din a (se) răscula. Confer slavă (veche) rasckola „schismă, despărțire”.
Pronunție
- AFI: /rəs'ko̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului răscoală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răscoală | răscoale |
| Articulat | răscoala | răscoalele |
| Genitiv-Dativ | răscoalei | răscoalelor |
| Vocativ | răscoală | răscoalelor |
- răzvrătire spontană și neorganizată a țărănimii oprimate; revoltă, răzmeriță.
- (fig.) protest.
- (fig.) zarvă, agitație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.