răscula

română

Etimologie

Din prefixul ră(s)- + scula.

Pronunție

  • AFI: /rəs.ku'la/


Verb


Conjugarea verbului
(se) răscula
Infinitiv a (se) răscula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) răscol
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) răscoale
Participiu răsculat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) ridica împotriva unei nedreptăți, a unei asupriri; a porni sau a face să pornească lupta, răscoala.
    Masele s-au răsculat.
  2. (fig.) a (se) indigna, a (se) revolta.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.