temporale

română

Etimologie

Din temporal.

Pronunție

  • AFI: /tem.poˈra.le/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru temporal.


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru temporal.
  2. forma de neutru plural pentru temporal.




italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină temporalis < tempus, -pŏris (1.) și din latină târzie temporalis < tempŏra (4.).

Pronunție

  • AFI: /tempoˈrale/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
temporale
Singular Plural
Masculin temporale temporali
Feminin temporale temporali
  1. de timp, temporal
  2. lumesc, laic
  3. (gram.) temporal
  4. (anat.) temporal

Cuvinte apropiate

  • atemporale
  • tempo
  • tempora
  • temporalmente
  • temporaneo

Etimologie

Din adjectivul temporale

Substantiv

temporale m., temporali pl.

  1. furtună cu ploaie și fulger, vijelie
  2. (anat.) temporal, os temporal
  3. (anat.) mușchiul temporal

Sinonime

  • 1: nubifragio
  • 2: osso temporale
  • 3: muscolo temporale

Cuvinte derivate

  • temporalesco


Substantiv

temporale f., temporali pl.

  1. propoziție temporală

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.