propoziție temporală

română

Etimologie

Din propoziție + temporală.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

propoziție temporală

  1. (și substantivat, f.) propoziție care arată timpul în care se petrece acțiunea din propoziția regentă, având funcțiunea unui complement circumstanțial de timp.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.