umbrage
engleză
(English)
Etimologie
Din franceza veche < latină umbrāticus.
Pronunție
- AFI: /'ʌmbrɪdʒ/
Substantiv
umbrage, pl. umbrages
- supărare, pică, ranchiună
- Alice took umbrage at John's rudeness.
- îndoială, dubiu, suspiciune
- (spec.) frunziș
- (ieșit din uz) umbră
Sinonime
- 1: annoyance, displeasure, huff, miff, odium, offense, peeve, pique, resentment
- 2: suspicion
Cuvinte derivate
- umbrageous
Expresii
- take umbrage
Verb
| Conjugarea verbului to umbrage | |
| Infinitiv | to umbrage |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
umbrages |
| Trecut simplu | umbraged |
| Participiu trecut | umbraged |
| Participiu prezent | umbraging |
Sinonime
- 1: displease
- 2: shade
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.