frunziș

română

Etimologie

Din frunză + sufixul -iș.

Pronunție

  • AFI: /frun'ziʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
frunziș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ frunziș frunzișuri
Articulat frunzișul frunzișurile
Genitiv-Dativ frunzișului frunzișurilor
Vocativ frunzișule frunzișurilor
  1. mulțime de frunze, frunzele unuia sau ale mai multor copaci; frunzet, frunzărime, frunzătură.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.