uluire
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /u.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului uluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | uluire | uluiri |
| Articulat | uluirea | uluirile |
| Genitiv-Dativ | uluirii | uluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
Sinonime
- consternare, perplexitate, stupefacție, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, (rar) consternație; buimăceală, năuceală
Cuvinte derivate
Traduceri
uimire
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.