Staunen

Vezi și : staunen

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din verbul staunen.

Pronunție

  • AFI: /ˈʃtaunən/


Substantiv


Declinarea substantivului
das Staunen
n. Singular Plural
Nominativ das Staunen invariabil
Acuzativ das Staunen invariabil
Dativ dem Staunen invariabil
Genitiv des Staunens invariabil
  1. uimire, uluire; minunare, stupefiere, surprindere

Cuvinte derivate

  • bestaunen
  • erstaunen
  • staunen
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.