stupefacție
română
Etimologie
Din franceză stupéfaction.
Pronunție
- AFI: /stu.pe'fak.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului stupefacție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stupefacție | stupefacții |
| Articulat | stupefacția | stupefacțiile |
| Genitiv-Dativ | stupefacției | stupefacțiilor |
| Vocativ | stupefacție | stupefacțiilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.