tăietoare

română

Etimologie

Din tăietor.

Pronunție

  • AFI: /tə.je'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tăietoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tăietoare tăietoare
Articulat tăietoarea tăietoarele
Genitiv-Dativ tăietoarei tăietoarelor
Vocativ tăietoareo tăietoarelor
  1. (bot.) (Inula hirta) plantă erbacee cu frunze păroase de culoare verde închis și cu flori galbene, folosită în medicina populară pentru oblojirea tăieturilor.

Sinonime

  • (bot.) (reg.) floare-galbenă

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Etimologie

Din tăietor.

Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru tăietor.
  2. forma de feminin plural pentru tăietor.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.