întretăiat

română

Etimologie

Din a (se) întretăia.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre.təˈjat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
întretăiat
Singular Plural
Masculin întretăiat întretăiați
Feminin întretăiată întretăiate
Neutru întretăiat întretăiate
  1. care se intersectează, se încrucișează cu altul.
  2. (despre vorbire, plâns, respirație etc.) întrerupt, cu întreruperi.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.