cioroi

română

Etimologie

Din cioară + sufixul -oi.

Pronunție

  • AFI: /ʧoˈroj/


Substantiv


Declinarea substantivului
cioroi
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cioroi cioroi
Articulat cioroiul cioroii
Genitiv-Dativ cioroiului cioroilor
Vocativ cioroiule cioroilor
  1. (ornit.) bărbătușul ciorii.
  2. (fig.) epitet dat unui om brunet, oacheș; cioară.
  3. (bot.) (Inula) nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene dispuse în capitule și cu fructe achene.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.