cioroi
română
Etimologie
Din cioară + sufixul -oi.
Pronunție
- AFI: /ʧoˈroj/
Substantiv
| Declinarea substantivului cioroi | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cioroi | cioroi |
| Articulat | cioroiul | cioroii |
| Genitiv-Dativ | cioroiului | cioroilor |
| Vocativ | cioroiule | cioroilor |
- (ornit.) bărbătușul ciorii.
- (fig.) epitet dat unui om brunet, oacheș; cioară.
- (bot.) (Inula) nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene dispuse în capitule și cu fructe achene.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
masculul ciorii
om brunet, oacheș
plantă; floare (Inula)
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.