spărgător

română

Etimologie

Din a sparge + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /spər.gə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
spărgător
Singular Plural
Masculin spărgător spărgători
Feminin spărgătoare spărgătoare
Neutru spărgător spărgătoare
  1. care sparge, care sfărâmă (piatră, cărbuni etc.).


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
spărgător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spărgător spărgătoare
Articulat spărgătorul spărgătoarele
Genitiv-Dativ spărgătorului spărgătoarelor
Vocativ spărgătorule spărgătoarelor
  1. instrument care se folosește la spargerea unor materiale, a anumitor fructe cu coaja tare etc.

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
spărgător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spărgător spărgători
Articulat spărgătorul spărgătorii
Genitiv-Dativ spărgătorului spărgătorilor
Vocativ spărgătorule spărgătorilor
  1. hoț care intră undeva cu forța (spărgând uși, încuietori etc.) pentru a jefui.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.