salată

Vezi și : salata, saláta, salāta, salātā

română

Etimologie

Din neogreacă σαλάτα (saláta). Confer franceză salade, germană Salat.

Pronunție

  • AFI: /sa'la.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
salată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ salată salate, sălăți
Articulat salata salatele, sălățile
Genitiv-Dativ salatei, sălății salatelor, sălăților
Vocativ salată, salato salatelor, sălăților
  1. (bot.) (Lactuca sativa) plantă legumicolă erbacee din familia compozeelor, cu frunze mari și rotunde, comestibile; (p.gener.) nume dat unor plante erbacee cu frunze comestibile.
  2. (gastr.) preparat culinar făcut din anumite legume fierte sau crude, cu adaos de oțet, zeamă de lămâie și untdelemn, care se servește ca aperitiv sau ca garnitură.
    Salată de castraveți.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • salata-câinelui
  • salata-câinilor
  • salata-iepurelui
  • salata-mielului
  • salată-câinească
  • salată-câinoasă
  • salată de boeuf
  • salată-de-câmp
  • salată de fructe
  • salată-de-iarnă
  • salată-de-icre
  • salată sălbatică

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.