ruginiță

română

Etimologie

Din rugină + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /ru.ʤi'ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ruginiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ruginiță ruginițe
Articulat ruginița ruginițele
Genitiv-Dativ ruginiței ruginițelor
Vocativ ruginiță ruginițelor
  1. (bot.) numele a două plante:
    1. (Asplenium ruta-muraria) plantă erbacee cu frunze mici, înguste la bază și dințate la vârf.
    2. (Asplenium trichomanes) strașnic.
  2. (bot.) (Uromyces scutellatus) ciupercă parazită care atacă și distruge frunzele plantelor.

Sinonime

  • Asplenium ruta-muraria: (bot.) (reg.) feriguță, spinarea-lupului
  • Asplenium trichomanes: (bot.) strașnic

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.