ruginare

română

Etimologie

Din rugină.

Pronunție

  • AFI: /ru.ʤi'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ruginare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ruginare ruginări
Articulat ruginarea ruginările
Genitiv-Dativ ruginării ruginărilor
Vocativ ruginare ruginărilor
  1. (bot.) (Andromeda polifolia) mic arbust otrăvitor, cu frunze înguste, lucioase, persistente și cu flori albe sau roșietice dispuse în mănunchiuri la vârful ramurilor.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.