distruge

1: devasta , nimici , pârjoli , prăpădi , (fig.) pulveriza , pustii , (reg.) pustului, rade , ruina , (înv.) sfârși , (înv. și reg.) sparge , strica , șterge , zdrobi
2: desființa , lichida , nimici , prăpădi , (fig.) topi

română

Din italiană distruggere < latină distruere.

Conjugarea verbului (se) distruge
Infinitiv	a (se) distruge
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) distrug
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) distrugă
Participiu	distrus
Conjugare	III

(v.tranz.) a face să nu mai existe (stricând, spărgând, dărâmând etc.); a nimici, a ruina.
Dușmanii au distrus tot ce le-a ieșit în cale.

A distrus cetatea.
(v.tranz. și refl.) (fig.) a face să-și piardă sau a-și pierde întreaga avere, întreaga sănătate, întreaga liniște sufletească etc.
I-a distrus pe toți.

a nimici; a ruina

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.