repugnanță

română

Din franceză répugnance < latină repugnantia.

Declinarea substantivului repugnanță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	repugnanță	invariabil
Articulat	repugnanța	invariabil
Genitiv-Dativ	repugnanței	invariabil
Vocativ	'	'

dezgust; aversiune

cehă: odpor (čeština) m.
engleză: repugnance (English)
franceză: répugnance (français) f.
germană: Abscheu (Deutsch) m., Repugnanz (Deutsch) f. (rar)
greacă: απέχθεια (Ελληνικά) (apéhtheia) f., αποστροφή (Ελληνικά) (apostrofí) f., βδελυγμία (Ελληνικά) (vdelygmía) f.

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.