resentiment
română
Etimologie
Din franceză ressentiment < latină pref. re– ("împotrivă") + sentiment.
Pronunție
- AFI: /re.sen.ti'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului resentiment | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | resentiment | resentimente |
| Articulat | resentimentul | resentimentele |
| Genitiv-Dativ | resentimentului | resentimentelor |
| Vocativ | ' | ' |
- sentiment ostil față de cineva, pornire împotriva cuiva provocată de amintirea neplăcerilor suportate.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
- resentimentar
Traduceri
antipatie
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.