pribegie

română

Etimologie

Din pribeag + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /pri.be'ʤi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
pribegie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pribegie pribegii
Articulat pribegia pribegiile
Genitiv-Dativ pribegiei pribegiilor
Vocativ pribegie pribegiilor
  1. faptul de a pribegi.
  2. rătăcire din loc în loc; hoinăreală, vagabondare.
  3. părăsire a locului natal, stabilire într-un loc străin, în altă țară; exil, refugiu.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.