părăsire

română

Etimologie

Din părăsi.

Pronunție

  • AFI: /pə.rəˈsi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
părăsire
' Singular Plural
Nominativ-Acuzativ părăsire părăsiri
Articulat ' '
Genitiv-Dativ ' '
Vocativ ' '
  1. Stare a persoanei, a locului etc. părăsit.

Sinonime

  1. abandon, evacuare.

Antonime

    Cuvinte derivate

      Cuvinte compuse

        Expresii

        • În părăsire = (care este) în stare proastă, în ruină; abandonat, părăsit.


        Traduceri

        Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.