părăsire
română
Etimologie
Din părăsi.
Pronunție
- AFI: /pə.rəˈsi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului părăsire | ||
| ' | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | părăsire | părăsiri |
| Articulat | ' | ' |
| Genitiv-Dativ | ' | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- Stare a persoanei, a locului etc. părăsit.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- În părăsire = (care este) în stare proastă, în ruină; abandonat, părăsit.
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.