pețitoare

română

Etimologie

Din pețitor.

Pronunție

  • AFI: /pe.ʦi'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pețitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pețitoare pețitoare
Articulat pețitoarea pețitoarele
Genitiv-Dativ pețitoarei pețitoarelor
Vocativ pețitoareo pețitoarelor
  1. persoană care, în numele unui bărbat, cere în căsătorie o fată, de obicei adresându-se părinților sau rudelor acesteia.
  2. femeie (de obicei mai în vârstă) care mijlocește cunoștința a două persoane de sex opus pentru a le înlesni căsătoria.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.