rudă
română
Etimologie
Din bulgară рода (roda).
Pronunție
- AFI: /'ru.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului rudă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rudă | rude |
| Articulat | ruda | rudele |
| Genitiv-Dativ | rudei | rudelor |
| Vocativ | rudă | rudelor |
- persoană care face parte din aceeași familie cu alte persoane, unite între ele prin legături de sânge sau prin alianță; rudenie, rubedenie.
- familie, neam, viță.
- (pop.) soi, sămânță de animale sau de plante.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj.) De rudă = de prăsilă, de reproducție.
Expresii
- A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele
- Pe rudă (și) pe sâmânță = a) pe toți, fără excepție, până la unul; b) peste tot
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din maghiară rud, sârbocroată ruda.
Pronunție
- AFI: /'ru.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului rudă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rudă | rude |
| Articulat | ruda | rudele |
| Genitiv-Dativ | rudei | rudelor |
| Vocativ | rudă | rudelor |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.