drug

română

Etimologie

Din sârbocroată drug („prăjină”) (Cihac, cf. DER; Scriban, DEX).

Pronunție

  • AFI: /drug/


Substantiv


Declinarea substantivului
drug
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drug drugi
Articulat drugul drugii
Genitiv-Dativ drugului drugilor
Vocativ drugule drugilor
  1. bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări (în lucrări de construcții).
  2. (înv.) lingou.
  3. fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinite pe câte două picioare, care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
drug
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drug druguri
Articulat drugul drugurile
Genitiv-Dativ drugului drugurilor
Vocativ drugule drugurilor
  1. punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obțin pe cusătură linii (dese și) pline.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.