lingou
română
Etimologie
Din franceză lingot.
Pronunție
- AFI: /lin'gow/
Substantiv
| Declinarea substantivului lingou | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lingou | lingouri |
| Articulat | lingoul | lingourile |
| Genitiv-Dativ | lingoului | lingourilor |
| Vocativ | ' | ' |
- masă de metal sau de aliaj turnat.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.