năzdrăvănie

română

Etimologie

Din năzdrăvan + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /nəz.drə.vəˈni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
năzdrăvănie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năzdrăvănie năzdrăvănii
Articulat năzdrăvănia năzdrăvăniile
Genitiv-Dativ năzdrăvăniei năzdrăvăniilor
Vocativ năzdrăvănie năzdrăvăniilor
  1. (în mitologia populară) puterea, însușirea sau fapte unei ființe năzdrăvane.
  2. faptă, ispravă, întâmplare etc. ieșită din comun, extraordinară, de necrezut; minunăție.
  3. faptă, vorbă, idee etc. glumeață, năstrușnică; glumă, poznă, năzbâtie, ștrengărie; (p.ext.) faptă, vorbă etc. șireată; șiretlic, vicleșug.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.