mărit

Vezi și : marit, Marit, marît, mãrit, Märit

română

Etimologie

Din latină maritus.

Pronunție

  • AFI: /məˈrit/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărit măriți
Articulat măritul măriții
Genitiv-Dativ măritului măriților
Vocativ măritule măriților
  1. (înv. și reg.) soț; mire.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Derivat regresiv din verbul a (se) mărita.

Substantiv


Declinarea substantivului
mărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărit mărite
Articulat măritul măritele
Genitiv-Dativ măritului măritelor
Vocativ măritule măritelor
  1. (pop.) măritat.

Locuțiuni

Expresii

  • A-și face de mărit = a face vrăji pentru a se mărita


Traduceri

Etimologie

Din mărita.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru mărita.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru mărita.

Etimologie

Din verbul a mări.

Pronunție

  • AFI: /məˈrit/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărit mărite
Articulat măritul măritele
Genitiv-Dativ măritului măritelor
Vocativ măritule măritelor
  1. faptul de a (se) mări; mărire.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
mărit
Singular Plural
Masculin mărit măriți
Feminin mărită mărite
Neutru mărit mărite
  1. devenit mai mare; crescut.
  2. (despre ochi) care este larg deschis; lărgit.
  3. slăvit, măreț, înălțat, glorios; cinstit.
  4. vestit, celebru, ilustru, nobil.


Traduceri

Etimologie

Din mări.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru mări.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.