măritat

română

Etimologie

Din verbul a mărita.

Pronunție

  • AFI: /mə.riˈtat/


Substantiv


Declinarea substantivului
măritat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măritat măritate
Articulat măritatul măritatele
Genitiv-Dativ măritatului măritatelor
Vocativ măritatule măritatelor
  1. faptul de a (se) mărita; măritiș, măritare, mărit.

Locuțiuni


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
măritat
Singular Plural
Masculin măritat măritați
Feminin măritată măritate
Neutru măritat măritate
  1. (despre femei) căsătorită.
  2. (reg.; despre bărbați) care se stabilește prin căsătorie în casa soției.


Traduceri

Etimologie

Din mărita.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru mărita.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.