import

română

Etimologie

Din a importa (derivat regresiv). Confer germană Import.

Pronunție

  • AFI: /imˈport/


Substantiv


Declinarea substantivului
import
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ import importuri
Articulat importul importurile
Genitiv-Dativ importului importurilor
Vocativ importule importurilor
  1. totalitatea operațiilor cu caracter comercial prin care se introduc într-o țară mărfuri produse și cumpărate din alte țări.
  2. (concr.) totalitatea mărfurilor importate de o țară.

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.