grabă

română

Etimologie

Din a (se) grăbi (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /'gra.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
grabă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grabă invariabil
Articulat graba invariabil
Genitiv-Dativ grabei invariabil
Vocativ grabă invariabil
  1. tendință, intenție, dorință de a face ceva sau de a ajunge undeva cât mai repede; iuțeală, viteză (mare) cu care se face ceva; zor, grăbire.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.