grâu

Vezi și : grau, Grau, graŭ

română

Etimologie

Din latină grānum.

Înrudit cu italiană grano, spaniolă grano, portugheză grão și franceză grain.

Pronunție

  • AFI: /grɨw/


Substantiv


Declinarea substantivului
grâu
m. și n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grâu grâne/grâie
Articulat grâul grânele/grâiele
Genitiv-Dativ grâului grânelor/grâielor
Vocativ grâule grânelor/grâielor
  1. (bot.) (Triticum) gen de plante erbacee din familia gramineelor, cu rădăcina adâncă, cu frunzele lanceolate, cu inflorescența în formă de spic, din ale căror boabe se face făină.
  2. (bot.) plantă care face parte din acest gen.
  3. (p.ext.) sămânța acestei plante.
  4. (adesea la pl.) semănătură, lan, holdă de grâu sau, (p.gener.), de cereale.
  5. (la pl.) cereale sub formă de boabe.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • floarea-grâului
  • germeni de grâu
  • grâu moale
  • grâu-negru
  • grâu tare
  • grâul-cucului
  • grâul-potârnichii
  • grâul-prepeliței, grâul-prepelițelor

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.