grăunte
română
Variante
Etimologie
Refăcut din pluralul grăunți (< latină *granuceum).
Pronunție
- AFI: /grəˈun.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului grăunte | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | grăunte | grăunți |
| Articulat | grăuntele | grăunții |
| Genitiv-Dativ | grăuntelui | grăunților |
| Vocativ | grăunte | grăunților |
- sămânța unor plante, mai ales a cerealelor; bob, boabă.
- mic obiect asemănător cu un grăunte, izolat dintr-o masă de obiecte asemănătoare sau desprins dintr-un obiect mai mare.
- Grăunte de sare.
- cristal metalic de formă neregulată care rezultă dintr-un cristal elementar în urma solidificării sau a tratamentelor termice.
Cuvinte derivate
Expresii
- Cât un grăunte de muștar = foarte mic
Traduceri
sămânța unor plante
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.