hrișcă
română
Etimologie
Din ucraineană гре́чка (hréčka), adică „grâu grecesc”. Confer și rusă гречка (gréčka).
Pronunție
- AFI: /'hriʃ.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului hrișcă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hrișcă | hriști |
| Articulat | hrișca | hriștile |
| Genitiv-Dativ | hriștii | hriștilor |
| Vocativ | hrișcă, hrișco | hriștilor |
- (bot.) (Fagopyrum esculentum) plantă erbacee meliferă, cu frunze triunghiulare, cu flori roz, roșii sau albe și cu semințe mici, lunguiețe și negricioase.
- Crupe de hrișcă.
- (p.ext.) (colectiv) semințele acestei plante, care se folosesc pentru hrana oamenilor și a animalelor.
Sinonime
- 1: (bot.) (reg.) tătarcă
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
plantă
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.