ghilimele

română

Variante

Etimologie

Din franceză guillemets.

Pronunție

  • AFI: /gi.li'me.le/


Substantiv


Declinarea substantivului
invariabil
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ invariabil ghilimele
Articulat invariabil ghilimelele
Genitiv-Dativ invariabil ghilimelelor
Vocativ invariabil ghilimelelor
  1. semn de punctuație în formă de două mici unghiuri sau de două mici virgule dispuse paralel, care închid între ele citate, o vorbire directă, titluri de opere ori nume de instituții, cuvinte cărora li se dă un sens (stilistic) special sau asupra cărora vorbitorul vrea să insiste, traducerea ori sensul unui cuvânt; semnele citării.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.