direct
română
Etimologie
Din franceză direct < latină directus.
Pronunție
- AFI: /di'rekt/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului direct | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | direct | direcți |
| Feminin | directă | directe |
| Neutru | direct | directe |
- care duce la țintă, de-a dreptul, fără ocol; drept.
- care se face, are loc fără intermediar sau fără ascunzișuri.
Sinonime
- drept, neocolit, nemijlocit, nemediat, constant
Antonime
Cuvinte derivate
Expresii
- În linie directă = din tată în fiu, în linie dreaptă de rudenie
Traduceri
Traduceri
|
|
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.