corsar

română

Etimologie

Din italiană corsaro, franceză corsaire.

Pronunție

  • AFI: /kor'sar/


Substantiv


Declinarea substantivului
corsar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corsar corsari
Articulat corsarul corsarii
Genitiv-Dativ corsarului corsarilor
Vocativ corsarule corsarilor
  1. (în trecut) corabie înarmată aflată în proprietatea particulară a unei persoane, care, cu învoirea guvernului, ataca și jefuia vasele inamice.
  2. comandant al unei astfel de corăbii; (p.ext.) pirat, hoț de mare.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.