pirat

română

Etimologie

Din franceză pirate.

Pronunție

  • AFI: /pi'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
pirat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pirat pirați
Articulat piratul pirații
Genitiv-Dativ piratului piraților
Vocativ piratule piraților
  1. persoană care se îndeletnicește cu pirateria, care comite acte de piraterie; hoț de mare, corsar.
  2. persoană care comite infracțiunea de piraterie aeriană.
  3. (fig.) individ fără scrupule, care se îmbogățește prin jaf, tâlhărie etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.