comite
română
Etimologie
Din latină comes, -itis.
Pronunție
- AFI: /'ko.mi.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului comite | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comite | comiți |
| Articulat | comitele | comiții |
| Genitiv-Dativ | comitelui | comiților |
| Vocativ | ' | ' |
- (înv.) conducător administrativ al unui comitat.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
șef al unui comitat
Etimologie
Din latină committere. Confer franceză commettre.
Pronunție
- AFI: /ko'mi.te/
Verb
| Conjugarea verbului comite | |
| Infinitiv | a comite |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
comit |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să comită |
| Participiu | comis |
| Conjugare | III |
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a face, a înfăptui
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.