conținut

română

Etimologie

Din a conține.

Pronunție

  • AFI: /kon.ʦiˈnut/


Substantiv


Declinarea substantivului
conținut
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conținut conținuturi
Articulat conținutul conținuturile
Genitiv-Dativ conținutului conținuturilor
Vocativ conținutule conținuturilor
  1. ceea ce încape într-un spațiu limitat, în special într-un recipient.
  2. totalitatea notelor esențiale ale unei noțiuni, determinată în raport cu sfera acesteia; comprehensiune.
  3. fondul de idei și afectiv al unei opere literare sau artistice; cuprins, temă, miez.
  4. listă ordonată a materialului pe care îl cuprinde o revistă, o carte; tablă de materii, sumar.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.