caz oblic

română

Etimologie

Din caz + oblic.

Pronunție

  • AFI: /kaz 'o.blik/


Cuvânt compus

caz oblic

  1. (lingv.) nume dat uneori în gramatica română cazurilor genitiv și dativ, iar în gramatica altor limbi, în mod curent, tuturor cazurilor, cu excepția nominativului și a vocativului.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.