română
română
Etimologie
Din latină romanus.
Pronunție
- AFI: /ro'mɨ.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului română | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | română | române |
| Articulat | româna | românele |
| Genitiv-Dativ | românei | românelor |
| Vocativ | româno | românelor |
- (defectiv de plural) limbă originară din și vorbită în România și Republica Moldova.
- femeie din România.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
limbă vorbită de români
|
|
Etimologie
Derivat regresiv din român.
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru român.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.