gramatică

română

Etimologie

Din latină grammatica.

Pronunție

  • AFI: /ɡraˈma.ti.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gramatică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gramatică gramatici
Articulat gramatica gramaticile
Genitiv-Dativ gramaticii gramaticilor
Vocativ gramatică gramaticilor
  1. ansamblu de reguli cu privire la modificarea formelor cuvintelor și la îmbinarea lor în propoziții; ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul structurii gramaticale a unei limbi sau, (p.ext.), cu studiul tuturor elementelor constitutive ale unei limbi.
  2. manual care studiază aceste elemente.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.