dativ

Vezi și : Dativ, datív, datīv
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

română

Etimologie

Din franceză datif < latină dativus.

Pronunție

  • AFI: /da'tiv/


Substantiv


Declinarea substantivului
dativ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dativ dative
Articulat dativul dativele
Genitiv-Dativ dativului dativelor
Vocativ dativule dativelor
  1. caz al declinării care exprimă, de obicei, destinația acțiunii unui verb, având mai ales valoare de complement indirect și răspunzând la întrebareacui?”.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe





suedeză

(svenska)

Etimologie

Din latină dativus, din verbul dare („a da”).

Pronunție

  • AFI: /ˈdɑːtiːv/, /ˈdɑːˌtiːv/


Substantiv


Declinarea substantivului
dativ
c. și n. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ dativ dativen, dativet dativer, dativ dativerna, dativen
Genitiv dativs dativens, dativets dativers, dativs dativernas, dativens
  1. (lingv.) dativ

Cuvinte compuse

  • dativobjekt

Vezi și

  • kasus


Adjectiv

dativ (necomparabil)

  1. (lingv.) dativ

Sinonime

  • (lingv.) dativisk

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.