destinație

română

Etimologie

Din franceză destination < latină destinatio.

Pronunție

  • AFI: /des.ti'na.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
destinație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ destinație destinații
Articulat destinația destinațiile
Genitiv-Dativ destinației destinațiilor
Vocativ destinație destinațiilor
  1. întrebuințare (hotărâtă dinainte).
  2. loc, persoană către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite ceva.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.