alerga

Etimologie

Din latină allargare (< largus).

Pronunție

• AFI: /a.ler'ga/

Verb

1. (v.intranz.) a merge repede; a goni; a fugi.

   Calul aleargă.

2. (v.tranz) a fugi după cineva sau ceva pentru a-l ajunge, a-l prinde.
3. a fugări pe cineva.
4. a se grăbi într-o direcție sau către un scop.
5. a recurge la cineva ca la o sursă de ajutor, de asistență; a umbla după treburi.
6. a umbla de colo până colo, fără o țintă precisă.
7. (v.tranz.) (pop.) a cutreiera, a străbate un loc.
8. a participa la probele de alergări în cadrul unei competiții sportive.

Referințe

• DEX online