aștepta
| Vezi și : așteptă |
română
Etimologie
Din latină *astectare (< adspectare).
Pronunție
- AFI: /aʃ.tepˈta/
Verb
| Conjugarea verbului (se) aștepta | |
| Infinitiv | a (se) aștepta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(se) aștept |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (mă) aștepte |
| Participiu | așteptat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adăsta.
- Aștepta de o oră acolo.
- a avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva; a păsui.
- Mai aștepți puțin, că vin!
- Aștept ocazia.
- (în construcții negative) a sta la îndoială; a ezita; a zăbovi.
- a lăsa să treacă timpul sperând să... sau că...
- (v.refl.) a crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva).
- Ce te-ai așteptat să vezi?
- M-am așteptat la un rezultat mai bun.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
- La sfântul- (sau la moș-) așteaptă = niciodată
Traduceri
a adăsta; a sta undeva pentru cineva sau ceva
|
|
Etimologie
Din aștepta.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru aștepta.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.